Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою



Скачати 475.67 Kb.
Сторінка1/2
Дата конвертації09.01.2018
Розмір475.67 Kb.
ТипПрограма
  1   2




МОЛДОВСЬКА МОВА ТА ЛІТЕРАТУРА


(інтегрований курс)

10-11 класи


Рівень стандарту

ПРОГРАМА

для загальноосвітніх навчальних закладів

з навчанням молдовською мовою





Пояснювальна записка

В системі шкільної освіти навчальний предмет «Молдовська мова і література» займає особливе місце: є не тільки об'єктом вивчення, а й засобом навчання. Як засіб пізнання дійсності молдовська мова та література забезпечують розвиток інтелектуальних і творчих здібностей дитини, розвивають його абстрактне мислення, пам'ять і уявлення, формують навички самостійної навчальної діяльності, самоосвіти і самореалізації особистості. Програма з молдовської мови і літератури для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою розроблена на основі Державного стандарту базової і повної загальної середньої освіти та стратегічного документу «Нова школа», який ґрунтується на засадах компетентнісного, особистісно зорієнтованого й діяльнісного підходів до навчання, що зумовлює чітке визначення результативного складника засвоєння змісту базової і повної загальної середньої освіти.

Компетентність сьогодні вважається передумовою успішної самореалізації випускника в суспільстві, адже компетентнісний підхід передбачає активну участь школярів у процесі навчання, зокрема, широке використання самостійної пізнавальної діяльності, а також роботу в парах, невеликих групах, проектну діяльність, тобто спрямування освітнього процесу на формування та розвиток ключових і предметних компетентностей особистості. Учень сучасної української школи – компетентний мовець, носій української, національної та загальної культури. Зміст шкільної освіти визначено з огляду на корисність, на життєву доцільність і реальність.

Навчальна програма з предмету «Молдовська мова і література» для 10, 11 класів – це нормативний документ та педагогічна модель. Цей документ спрямований на формування та розвиток мовних і мовленнєвих компетенцій при вивчені рідної мови та на художньо - літературне виховання через вивчення молдовської літератури.

Впродовж навчання в школі учні повинні сформувати для себе в першу чергу мовні компетенції до кожного виду професійної діяльності, дотримуватися норм молдовської мови, висловлюватися точно, логічно та послідовно, застосовувати різноманітні комунікативні стратегії залежно від мети спілкування.

Загальна мета предмету «Молдовська мова і література» спрямовує навчально-виховний процес на формування ключових і предметних компетентностей, передбачає забезпечення необхідних умов та інформаційного поля для належного засвоєння теоретичних базових знань з предмету.



Мета вивчення молдовської мови і літератури в загальноосвітній школі – забезпечення формування базових комунікаційних та літературних компетентностей особистості, опанування яких дозволить підростаючому поколінню самовизначитися в різних сферах повсякденної практичної життєдіяльності протягом всього життя, забезпечить потреби в міжкультурному обміні етносистемою знань з рештою представників молдовського соціуму, відкриє шлях до пізнання і розуміння природних явищ, духовного багатства, до порозуміння між людьми і культури спілкування, сформує подальші потреби навчання та естетичного самовиховання.

Оновлена програма з молдовської мови та літератури для 10-11 класів пропонує інтегроване вивчення мовної, мовленнєвої та літературної змістової лінії.

Структура змісту навчального матеріалу в програмі пропонує наступні розділи:


  • 10 клас: культура спілкування та аналізу художньо-поетичних засобів твору; лексикологія, граматика та стилістика. Сприйняття та інтерпретація літературних творів різних літературних жанрів.

  • 11 клас: структура, композиція художніх та інших творів. Стилістичні засоби художнього твору відповідно до літературних течій. Літературно-естетичний аналіз художнього твору.


Навчально-виховна концепція програми

Актуальна програма поєднує дві фундаментальні науки: лінгвістика та література, дві виховні галузи:



  • мовне виховання;

  • художньо-літературне виховання;

Мовна змістова лінія містить перелік питань, обов’язкових для засвоєння теорії мови, що сприятиме формуванню системних знань про мову і на їхній основі життєво важливих умінь.

Мета мовного виховання: формування в учнів культури мовлення, готовності успішно взаємодіяти у процесі розв’язання типових для відповідного віку життєвих проблем.

Літературна змістова лінія передбачає поглиблення інтересу до читання, зміцнення потреб читати, усвідомлення ролі літератури як засобу самопізнання і самоутворення, використання досвіду читацької діяльності.

Мета літературного виховання: формування в учнів культури художнього сприймання, читацької культури, інтерпретації художнього тексту, розвиток творчих здібностей.

Поєднання змістових ліній предмету передбачає формування предметних компетенцій(комунікативних, літературних, читацьких), придбання учнями знань, умінь та навичок діяльнісного підходу за допомоги вчителя.


Принципи мовно-літературного виховання передбачають:

  • Спрямованість мовного виховання на формування комунікативної компетенції особистості у різних сферах життєдіяльності;

  • спрямованість літературного виховання на ознайомлення з художнім твором, усебічний аналіз змістової, жанрової та естетичної специфіки твору;

  • виховання через культурні цінності й для культури;

  • розкриття потенціалу предмета для інтерпретації вивченого матеріалу;

  • взаємодія комунікативного, літературного, читацького інструментарію;

  • диференціація діяльності учнів з оглядом на:

  • текст для аналізу/утворення;

  • комунікативну ситуацію;

  • вікові особливості учнів;

  • ключову компетентність.

Навчально-виховні технології для кожного виду діяльності обиратимуться відповідно до наступних принципів:

  • взаємодія комунікативних, літературних, читацьких та діяльнісних навичок на основі здобутих знань;

  • відповідність змістового та компетентнісного стандартів освіти;

  • взаємодія наукових, художніх, технологічних засобів навчання;

  • урахування вікових і індивідуальних здібностей учнів;

  • урахування соціолінгвістичних та культурно-естетичних особливостей учнів;

  • взаємодія індивідуальних, диференційованих та інтерактивних технологій навчання.



Формування ключових компетентностей у процесі вивчення предмета

Ключові компетентності нової української школи, були розроблені на основі ключових компетентностей, сформульованих Європейською Комісією відповідно до профілю випускника сучасної школи. Ці ключові компетентності адаптовані до предметних компетенцій відповідно до мети навчання молдовської мови та літератури в школі.

Перелік і зміст ключових компетентностей:


  1. Спілкування державною або національною мовою;

  2. Спілкування іноземною мовою;

  3. Уміння вчитися впродовж життя;

  4. Самопізнання й самореалізація;

  5. Математична компетентність;

  6. Компетентності у природничих науках і технологіях;

  7. Інформаційно-комунікаційна компетентність;

  8. Ініціативність і підприємливість;

  9. Екологічна грамотність і здоровий спосіб життя;

10. Соціальна і громадянська компетентності;

11.Загальнокультурна компетентність.


Специфіка компетентностей з предмету молдовська мова та література
Інтегрований курс молдовської мови та літератури у школі забезпечує формування та розвиток комунікативних/лінгвістичних компетентностей та читацької культури, спрямованих на визначення свого місця в широкому полікультурному й полімовному просторі, виховання любові до книги, інтересу до духовних надбань своєї країни та людства, взаємоповаги до людей різних цивілізацій та національностей.

Мовна компетентність дозволяє учням діяти мовними засобами, бо молдовська мова є не лише об’єктом вивчення, а й засобом навчання.

Читацька компетентність – це формування та розвиток уміння сприйняття, прочитання й інтерпретації художнього твору, усвідомлення літературного процесу як цілісної системи, що має свої природні закономірності й тенденції.

Лінгвістична компетентність представляє собою систему внутрішньо засвоєних знань (правил) функціонування української мови і проявляється у їх використанні в мовленнєво-мисленнєвій діяльності та сприяє вдосконаленню та підвищенню мовної і мовленнєвої культури учня.

Загальнокультурна компетентність – здатність учня усвідомлено сприймати надбання культури як цінність, аналізувати й оцінювати досягнення національної та світової культури, орієнтуватися в культурному та духовному контексті сучасного суспільства.

Загальнокультурні компетенції здобуваються під час вивчення літературних творів.

Загальна компетентність сформована зі:

1. Знання;

2. Умінь та навичок;

3. Життєвих компетенцій;

4. Уміння навчатися самостійно;

5. Уміння спілкуватися.

До змісту навчального матеріалу застосовано історико-хронологічний та жанровий підхід, ураховано історико-літературний контекст. Також зміст цього навчального матеріалу доповнено розглядом біографій письменників, хоча и у доступних межах.

У програмі подано орієнтовний розподіл годин. Учитель у разі потреби може вносити в нього свої корективи у межах 70 годин. Резервний час може використовуватися для уроків розвитку мовлення, контрольного оцінювання, різних видів творчих та інших робіт (екскурсій, диспутів, семінарів тощо) – на вибір учителя. Ознайомлення з літературою рідного краю відбувається впродовж року.

У рубриці «Зміст навчального матеріалу» уводяться нові теоретичні поняття, необхідні для аналізу творів. Зміст цієї рубрики засновано на сучасних загальноприйнятих компетентних версіях оцінки письменника і його творчості, водночас ураховано навчально-методичні особливості шкільного літературознавства, виховну, естетичну мету вивчення художнього твору. Учитель висловлює певні судження як взірець, який сприятиме підвищенню мотивації учнів до пізнання, роздумів, висловлювання власної думки для розкриття теми й підтеми. Навчальний матеріал необхідно подавати так, щоб спонукати до власних оціночних висновків. Демократична орієнтація програми спрямована на постійну творчу співпрацю, діалог учителя, учня з художнім твором, дає широкий простір для самостійного сприйняття й осмислення літератури як явища мистецтва.

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Obiectivele şi sarcinile de instruire

În sistemul de învățămînt școlar disciplina „Limba și literatura moldovenească“ ocupă un loc special și nu este doar un obiect de studiu, dar, de asemenea, şi mijloc de instruire. Ca mod de cunoaștere a realității, limba și literatura moldovenească asigură dezvoltarea abilităților intelectuale și creative ale elevului, dezvoltă gîndirea lui abstractă, memoria și imaginația, formează capacități de învățare independentă, auto-instruire și auto-realizare a personalității. Programa de limba și literaturamoldovenească pentru școlile cu limba moldovenească de predare este alcătuită în baza Standardelor de stat pentru şcoala de bază şi şcoala medie și a documentului strategic „Școala nouă“, care se bazează pe principiul competenței.

Competența este considerată o condiție prealabilă pentru realizarea cu succes a absolventului în societate, deoarece abordarea bazată pe competențe presupune implicarea activă a școlarilor în procesul de învățare, în special, utilizarea pe scară largă a activităților de auto-învățare, precum și pe activitatea în perechi, grupuri mici, proiect, și anume orientarea procesului instructiv la crearea și dezvoltarea competențelor cheie la obiect aelevului.Elevul din școala contemporană trebuie să fie ajutat să-și formeze competențe de comunicare, competențe culturale, scopul final al educației să fie proiectat și realizat la modul concret, real, pragmatic.

Programa școlară la limba și literatura moldovenească pentru clasele a 10-a, 11-a este documentul normativ principal al disciplinei și ca model pedagogic este axat pe formarea/dezvoltarea competențelor în domeniul educației lingvistice prin studiul limbii materne și al educației literar-artistice prin studiul literaturii moldovenești.

Pe parcursul învățămîntului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rînd competențe de comunicare pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba moldovenească, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise în diverse situații de comunicare. Studierea limbii moldovenești asigură formarea competențelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaștere și de activitate.

Scopul final al disciplinei se reflectă nemijlocit în competențele generale enunțate în prezenta programă din care reies competențele specifice și conținuturile învățării.



Scopul studierii limbii și literaturii moldovenești în perioada școlarizării este acela de a forma un tînăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil săînțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii săi, să-și utilizeze în modeficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om.

În acest sens Programa actuală de limbă și literatură moldovenească pentru clasele a 10-a –11-a presupune studiul integrat al limbii, al comunicării, al textului literar.

Structura conținuturilor recomandate, prezente în programă vizează următoarele domenii:


  • În clasa a 10-a: cultura comunicării și a limbajului poetic/artistic al textului, implicînd aspecte de vocabular, gramatică și stilistică. Receptarea și interpretarea textului literar, implicînd noțiunile din aria genurilor literare;

  • În clasa a 11-a: structurarea, organizarea diverselor texte nonliterare și literare. Mărci stilistice ale textului raportate la curentul literar.Analiza textului literar din perspectiva literar-estetică.

Concepția educațională a programei

Actuala programă integrează două științe umaniste fundamentale: lingvistica și știința literaturii, două domenii educaționale:



  • Educația lingvistică;

  • Educația literar-artistică

Educația lingvistică este domeniul de formare și dezvoltare a competențelor de comunicare cultă, prin cunoașterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) și angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

Scopul educației lingvistice: formarea unor vorbitori culți ai limbii materne și a premiselor pentru cunoaștere și comunicare în orice domeniu al vieții umane.

Educația literar-artistică este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoașterea apropiată a unor opere și fenomene literare de valoare și prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare și interpretative.

Scopul educației literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică și a premiselor pentru formarea artistic-estetică generală.

Obiectivele acestor feluri de educații sînt formulate în termeni de competențe specifice (comunicative/literare/lectorale) (cunoștințe, capacități, atitudini), pe care urmează să și le formeze elevii pe parcursul studiilor, ajutați fiind de profesor.



Principiile educației lingvistice și literare reprezintă baza conceptuală și acțională a educației lingvistice și literare.

Principiile prevăd:



  • Centrarea educației lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe formarea competențelor comunicative;

  • Întemeirea educației literare pe legile și fenomenele receptării și pe interpretarea textelor literare, pe formarea competențelor literare/lectorale;

  • Educația prin valori și pentru valori;

  • Prioritatea abordării interpretative a materiilor studiate;

  • Corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare,lectorale;

  • Diferențierea sistemelor de activitate a elevilor în funcție de:

  • Textul analizat/elaborat;

  • Situația de comunicare;

  • Competența urmărită;

  • Vîrsta elevilor.

Tehnologiile educaționale pentru fiecare formă/acțiune educativă se vor selecta în în baza principiilor:

  • Corelării experenței cu valorile comunicative/literare/lectorale achiziționate de elevi anterior;

  • Adecvării la standardele de conținut și la standardele de competență;

  • Corelării cu specificul materiilor de predare-învățare (științifice, artistice, tehnologice);

  • Particularizării în funcție de psihologia vîrstei și individualitatea elevilor;

  • Adecvării la mediul sociolingvistic și culturar-estetic ale elevilor;

  • Corelării cu tipurile comunicării ( utilitară, cognitivă, literar-artistică) și cu tipurile de limbaj (comun, poetic, științific);

  • Caracterul personal și interactiv al demersului tehnologic.

Formarea competențelor-cheie în procesul studierii limbii şi iteraturii

Competențele-cheie (generale), stabilite pentru școala nouă ucraineană au fost definite pe baza competențelor-cheie formulate de Comisia Europeană și conform profilului absolventului, adaptate specificului educațional al disciplinei și recomendate spre valorificare în corespundere cu scopul general al studiului limbii și literaturii în școală:



  • Competenţe de comunicare în limba de stat ori maternă.

  • Competenţe de comunicare într-o limbă străină.

  • Competenţe de a învăţa să înveţi pe parcursul vieţii.

  • Competenţe de bază în matematică,ştiinţe şi tehnologie.

  • Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.

  • Competenţe interpersonale,civice,morale.

  • Competenţe culturale,interculturale.

  • Competenţe acţional-strategice,antreprenoriale.

  • Competenţe în ecologie şi bazele sănătăţii.

  • Competenţe digitale în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale.

Competențele specifice ale disciplinei

Limba și literatura moldovenească

Studiul integrat al limbii și literaturii moldovenești în școală urmărește cu precădere formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare / lingvistice cu formarea competențelor lectorale și valorice centrate pe variate aspecte ale practicii funcționale și raționale a limbii, competențele de comunicare sînt o premisă pentru formarea și dezvoltarea cmpetențelor lectorale.



  • Competența de comunicare lingvistică este cea care îi permite unei persoane să acționeze, utilizînd cu precădere mijloacele lingvistice ale limbii moldovenești, care servește și ca limbă de instruire și se dezvoltă prin realizarea variatelor acte de comunicare orală și scrisă.

  • Competența lectorală constă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înțelege, a-l interpreta prin actualizarea informațiilor exterioare acelui text ( de viață cotidiană, istorie, geografie, științe ) prin folosirea unui instrumentar de teorie literară.

  • Competența valorică – competențe din domeniul viziunii asupra lumii, legate de reperele valorice ale elevului, cu capacitatea acestuia de a percepe și a înțelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-și conștientiza rolul și destinația, de a ști să-și aleagă obiectivele și finalitățile în acțiuni și fapte, de a lua decizii.

Alături de competențele valorice, se plasează și competențele de cultură generală prin studiul unui spectru larg de texte literare și nonliterare

Competenţa generală se alcătuieşte din:



  1. Cunoştinţe;

  2. Aptitudini şi deprinderi;

  3. Competenţe existenţiale;

  4. Capacitatea de învăţare;

  5. Competenţe de comunicare.

Studierea operelor literare se va face în baza principiului istorico-cronologic şi referitor la genurile şi curentele literare.

Conţinutul matematic de studiu conţine şi notiţe biografice referitor la viaţa scriitorului.

În programă este dată repartizarea orientativă a orelorîn limita de 70 de ore. Profesorilor le este permis să facă unele corecţiuni privind repartizarea orelor la o temă sau alta, aceasta le va da posibilitate să lucreze în mod creativ, realizînd sarcinile studierii limbi și literaturii moldovenești în şcoală.

Orele disponibile pot fi folosite la efectuarea lucrărilor de control, dezvoltarea vorbirii, diverse tipuri de lucrări creatoare şi forme de lucru (seminar, discuţii ș.a.)

În rubrica “ Unități de conținut dominante”se prevede odată cu studierea operei literare şi noţiuni de teorie literară, necesare la analiza şi comentariul textului literar. Conţinutul acestei rubrici reiese din competenţele ce trebuie formate la elevi, avînd în vedere particularităţile metodico-instructive ale instruirii literare în şcoală, sarcina educativă şi estetică a operei literare.Activitatea profesorului trebuie să se întemeieze pe principiul colaborării creatoare cu elevii, odată cu creşterea succesivă a independenţei lor. Profesorul va propune sugestii ca un model de interpretare, care ar stimula gîndirea, cunoaşterea, exprimarea părerii pentru a identifica mesajul operei.Materialul de studiu va propune elevului să-şi formeze propriile convingeri.O astfel de orientare a programelor prevede o colaborare creatoare, un dialog al profesorului şi elevului cu opera artistică, care vor permite școlarilor să sesizeze, să interpreteze de sine stătător unele fenomene ale artei și lingvistice.

CLASA a 10-a

(2 ore pe săptămînă; în total – 70 ore, din care 4 ore disponibile)






Competențe specifice formate prin studierea limbii şi literaturii moldovenești

Unități de conținut dominante



Competențe-cheie

(transdisciplinare)



Nr.de ore




Elevul, (a):













● percepe limba moldovenească ca parte a culturii spirituale a poporului moldovenesc;

●cunoaște originea și etapele dezvoltării limbii moldovenești;

●face deosebire între limba literară și dialectele ei;

●comentează specificul textului literar și cel nonliterar;



Bazele culturii moldovenești. Originea și evoluția limbii moldovenești.

Limba națională (dialectele ei) și limba literară. Domenii de funcționare a limbii naționale și a limbii literare.



Competențe de comunicare în limba de instruire

-a asimila, integra și produce noi cunoștințe și deprinderi



Competențe interpersonale, civile, morale

-a manifesta o poziție civică activă, prin valorile limbii și literaturiimoldovenești



1





●utilizează surse lexicografice necesare pentru o comunicare corectă;

●respectă normele limbii literare în orice text scris sau oral;

●cunoaște tipurile de dicționare pentru evitarea greșelilor de orice ordin;

●corectează greșelile de limbă într-un text nonliterar;



Limbă și comunicare

Indicatorii unei comunicări corecte. Erorile semantice (pleonasmul, tautologie, confuzie paronimica).

Modalități de evitare a greșelilor de stil.



Competențe de a învăța să înveți

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice și literare în propriu sistem cognitiv



Competența de autocunoaștere și autorealizare

-gîndire critică asupra activității sale de vorbitor interlocutor




1
1




●explică faptele de limbă atestate în texte de diferite stiluri funcționale;

●integrează lexicul terminologic necesar studierii disciplinelor școlare în vocabularul activ;

●aplică normele ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaționale, stilistice, ale limbii literare în diverse situații de comunicare orală și scrisă;


Limba moldovenească și stilurile ei funcționale.

Resursele stilistice ale vocabularului.

Textul literar și textul nonliterar.


Competențe culturale, interculturale

- receptarea și angajarea în comunicarea orală și scrisă



Competențe acțional-strategice

-a propune soluții de rezolvare a situațiilor-problemă



1

1




●observă în procesul documentării coerența și conexiunea elementelor în construirea și redactarea unui text;

●folosește tehnologii informaționale pentru documentare, exersare și producere de text;

●lansează oral texte elaborate (comunicări, referate, rezumate, teze);


Stilistica grafiei. Aspectul grafic al textului. Aranjarea textului în pagină. Modalități de corelare a elementelor unui text.

Competențe de a învăța să înveți

-a stăpîni diverse metode de integrare a cunoștințelor de bază

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice și literare

Competențe în domeniul tehnologiilor informaționale

-a crea documente prin utilizarea rețelei Internet



1
1




●aplică tehnicile și instrumentarul științific adecvat competențelor de muncă intelectuală;

●elaborează texte în parametrii indicați;



Tipuri de compoziții școlare:

Compuneri de utilitate socială (proces-verbal, aviz, cerere, curriculum vitae).

Compuneri-corespondență.

Compunere-reflecție în baza notelor de lectură.



Competențe de comunicare în limba maternă

-a comunica adecvat, a lectura și a interpreta texte de diferite stiluri funcționale



Competențe de a învăța să înveți

-a-și organiza propria învățare în scopul de a învăța cu succes



2





●interpretează fenomenele literare în contextul culturii spirituale moldovenești;

●cunoaște și înțelege procesul literar moldovenesc în contextul istoriei și culturii nașionale și universale;

●comentează specificul stilistic al unui text artistic;

●constată elementele subiectului;

●comenteză motivul literar;

●identifică trăirile, stările, ipostazele eului liric;

●determină mijloacele de exprimare și rolul lor în operă;

●caracterizează complex personajul literar;



Literatura și receptarea

Literatura – artă a cuvîntului, fenomen în evoluție.



Genurile literare. Genul epic.

Epica populară. Specii și teme domi-nante, idealuri etico-spirituale.



Balada populară

Toma Alimoș”, “Meșterul Manole

Evocarea unor tablouri din trecut.

Teoria literaturii. Hiperbola (repetare)

Lectură individuală.“Gruia și Novac”.

Paralelism literar. Cîntece epico-eroice voinicești.

Analogii în artă. Cinema. Filmul artistic “Balada haiducească”. Scen. S.Moldovan, reg.B.Rîțarev.


Competențe de comunicare în limba maternă

-a lectura și a interpreta texte de diferite stiluri funcționale, genuri, specii literare



Competențe civice,morale

-a manifesta o poziție civică activă prin valorile limbii și a literaturii



Competențe culturale, interculturale

-a estima valorile culturii naționale în scopul aplicării lor creative și a autorealizării personale





2




●cunoaște alfabetul limbii moldovenești;

●identifică diftongii, triftongii, hiatul;

●aplică regulile de ortografie învățate;

●cunoaște normele de trecere regulamentară a cuvintelor;

●analizează fonetic cuvintele;

●explică ortografia cuvintelor compuse și a numelor proprii;

●identifică și corectează greșelile ortoepice;

●pronunță nuanțat cuvintele (ton, pauză, intonație);



Fonetica. Grafica. Ortografia. Ortoepia. Principiile ortografiei și ortoepiei:principiul fonetic,principiul silabic, traditional – istoric.

Grupuri de litere și sunete corespunză-toare. Diftongi.Triftongi.Hiat.

Ortografia numelor proprii. Despărțitrea cuvintelor în silabe. Normele de trecere regulamentară.

Figuri sonore ale textului-asonanță, aliterația, onomatopeea, eufonia.




Competențe de comunicare în limba maternă

-a comunica oral și în scris corect



Competențe de autocunoaștere și autorealizare

-a gîndi critic asupra activității sale de vorbitor, interlocutor în scopul autodezvoltării continue și autorealizarii personale



Competențe antreprenoriale

-utilizarea nuanțată a limbajului verbal, nonverbal și paraverbal



2




●explică și exemplifică termenii de teorie literară;

●interpretează textul literar aplicînd noțiunile învățate;

●cunoaște informații biografice despre autor, operele lui;

●identifică momentele subiectului în textul literar;

●determina părțile componente a textului literar;

●explică faptele de limbă atestate în nuvelă (istorisme, arhaisme);

●comentează specificul național în nuvelă;


Proza narativă.Proza scurtă (Schița. Nuvela. Povestirea)

Specii narative tradiționale

Structura și compoziția textului literar.

Construcția subiectului (expoziție – intrigă – desfășurarea acțiunii – punctul culminant – deznodămîntul)



Costache Negruzzi

Alexandru Lăpușneanul

Scurta prezentare a vieții și a activității literare

Teoria literaturii.Nuvela.

Lectura individuală. C.Negruzzi “Rețeta”.

Analogii în artă. Muzică.G. Mustea, opera “Alexandru Lăpușneanul”.


Competențe interpersobale, civice, morale

-a-și expune punctul de vedere și a înțelege opiniile semenilor sai



Competențe culturale interculturale

-înțelege și angajează în comunicarea orală și scrisă a valorilor interculturale



Competențe de autocunoaștere și autorealizare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text




2




●cunoaște momentele cele mai semnificative ale biografiei scriitorului operele de referință;

●comentează atitudinea autorului față de personajul central;

●definește noțiunea de poem și subspeciile lui;

●cunoaște instanțele comunicării;

● identifică tablourile și imaginile artistice în poem;

●cunoaște tehnicile narative în poem;

●evidențiază rolul mijloacelor artistice;


Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje, cititor.

Personajul și creatorii săi.

Poemul: istoric, social.

VasileAlecsandri

Dan, căpitan de plai

Tablouri dinamice (imagini auditive și vizuale).

Conținutul etico-patriotic al operei.

Atitudinea autorului față de personajul central.

Teoria literaturii Poemul.

Lectură individuală.V.Alecsandri “Legende istorice”.


Competențe de a învăța să înveți

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice și literare, a angaja cunoștințele căpătate în propriul sistem cognitiv



Competențe civice, morale

-a colabora în echipă, a exprima punctul de vedere

-a manifesta o poziție civică activă prin valorile limbii și a literaturii naționale



2




●cunoaște structura poemului;

●identifică momentele subiectului poemului;

●determină conflictul într-o operă literară;

●evidențiază tema și ideea poemului;

●comentează fondul social și chipurile contrastante;

●cunoaște noțiunile de teorie literară;

●explică funcția imaginii-simbol;


Perspectiva narativă.Structura poemului, construcția subiectelor poemelor (acțiune, secvență narativă, episod, intrigă, conflict, pauză descriptivă, relații temporale și spațiale, tema, ideea).

Vasile Alecsandri.

Plugul blestemat

Fondul social. Chipuri contrastante.

Funcția imaginii-simbol.



Teoria literaturii.Tema și ideea operei literare.

Lectură individuală. V.Alecsandri “Doine”

Paralelism literar. P. Mirnîi “Oare boii rag cînd ieslea li-i plină?”


Competențe de a învăța să înveți

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice și literare

-a folosi modalități de analiză tematică structurală și stilistică în receptarea diferitor texte literare și monliterare

Competențe civice, morale

-abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți

-a acționa în diferite situații de viață în baza normelor moral-spirituale



1







Comunicarea










●produce personal acte de vorbire orală sau scrisă, texte argumentative, reflexive;

●elaborează texte în parametrii indicați;



Tipuri de compoziții școlare:

Compunere-raționament.

Compunere portret-literar.

Eseul literer (nestructurat).



Competențe de comunicare în limba maternă

-utilizarea corectă și adecvată a limbii materne în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare





2







Gramatica










●descoperă în texte: cuvintele de uz generalși cele de uz restrîns;

●stabilește rolul lor în vorbire;

●explică sensul frazeologismelor;

●utilizează în comunicarea orală și scrisă cuvintele de uz general, de uz restrîns, frazeologismele;



Cuvîntul și contextul.

Integritatea lexicală a textului.Lexicul textului literar.

Rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor. Utilizarea variantelor lexicale literare.


Competențe de comunicare în limba maternă

-a comunica adecvat operaționalizînd cu noțiuni teoretice solicitate de context sau de situația de comunicare



Competențe culturale

-a estima valorile culturii naționale și ale culturii etniilor conlocuitoare




3




●cunoaște aspecte distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante;

●identifică particularitățile perioadei de afirmare a creației, universul artistic al creației (teme, genuri, specii, viziuni artistice);

●evidențiază rolul mijloacelor artistice, a limbajului popular;

●comentează analitic propria lectură;

●deosebește tipul de naratori;

●susține un discurs de pe diferite poziții (ca narator, ca personaj);

●selectează exemple din text pentru argumentarea poziției proprii;

●operează cu noțiuni de teorie literară;



Arta lecturii unui text narativ.

Narațiunea la persoana I și la persoana a III-a. Tipuri de naratori (omniscient, omniprezent, personaj martor).

Narațiunea din perspectiva personajului (monologul interior, fluxul conștiinței, personaj – reflector).

Ion Creangă

Harap - Alb

Caracteristici ale specificului național.

Teoria literaturii. Conflictul în opera literară.

Lectură individuală.I.Creangă “Amintiri din copilărie”

Paralelism literar.M. Eminescu “Făt- Frumos din lacrimă”

Analogii în artă. Teatru.“Harap - Alb” (teatru de păpuși “Licurici”, Chișinău.


Competențe de învățare de a învăța să înveți

(a-și organiza propria învățare, prin conștientizarea propriilor procese și nevoi de învățare



Competențe de comunicare în limba maternă

-a recepta și a interpreta frumosul artistic din opere literare

-a recepta și a lansa mesaje cu conținut atitudinal

Competențe informaționale și comunicaționale

-a folosi rețeaua Internet pentru documentare




2




●face lectura independentă, teoria literaturii a unui text;

●cunoaşte termeni de teorie literară

●stabileşte tipul operei;

●aplică cunoştinţele căpătate anterior în efectuarea comentariului de text;

●evidenţiază tipologia personajelor literare în operă;

●susţine un discurs în faţa colegilor;

●aplică procedeele de caracterizare a personajelor literare;


Romanul: definiţie şi tipologie (istoric, social, psihologic ect.), arta narativă, tipologii de personaje. Procedee de caracterizare a personajelor: direct şi indirect. Arta lecturii unui text narativ.

Bogdan Petriceicu Haşdeu

Ioan – Vodă cel Cumplit”

Valori entice ale operei.

Teoria literaturii. Monografia


Componente de comunicare în limba maternă

-utilizarea adecvată a terminologiei specific literaturii



Competenţe civice, morale

-a manifesta o poziţie activă civică

-a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale



2







Comunicarea










●aplică tehnicile şi instrumentarul ştiinţific adecvat competenţelor de muncă intelectuală;

●elaborează texte în parametrii indicaţi;



Tipuri de compoziţii şcolare:

Compunerea-naraţiune.

Compunerea de caracterizare a personajului.

Compunerea de sinteză.

Compunere-raţionament.


Competenţă de autocunoaştere şi autorealizare

-a realiza creative propriul potential intellectual în procesul de lectură şi producere de text





2







Gramatica










explică şi exersează fenomenele gramaticale;

●respectă rigorile de structurare a comunicărilor scrise;

●modifică enunţul în funcţia de sarcină gramaticală propusă;


Structura cuvîntului:radicalul, tema, afixele lexicale (sufixe, prefixe), afixele gramaticale (desinenţele).

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, abrevierea, conversia) şi mijloace externe.

Valoarea afectivă a derivatelor lexicale.


Competenţe de învăţare de a învăţa să înveţi

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice şi a le introduce în propriul sistem cognitiv



Competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale

-a utiliza anumite instrumente ce facilitează studiul limbii şi a literaturii în şcoală





2




Competenţe specifice ale disciplinei

Unități de conținut

Competențe – cheie (transdisciplinare)







●cunoaşte caracteristicile genului liric;

●selectează informaţii din diferite izvoare despre aspectele distincte ale personalităţii poetului, date biografice relevante;

●descoperă universul artistic al creaţiei (teme, genuri, specii, viziuni artistice);

●depistează trăiri, stări, ipostaze, ale eului liric;

●citește și recită expresiv poezia;

●face lectura independentă a romanțelor lui M. Eminescu;

●expune argumentat parerea despre rolul mijloacelor poetice în expunerea gîndurilor și trăirilor eului liric;


Genul liric: caracteristici (actualizare și aprofundare)

Poezia cultă. Diversitatea speciilor.



Lirica intimă. Romanța.

Eul liric: trăiri, stări, ipostaze, intonația lirică.



Mihai Eminescu

Sara pe deal”

Moduri de expunere.

Descrierea în versuri.



Teoria literaturii. Lirica intimă. Romanța.

Lectură individuală. M.Eminescu ”De ce nu-mi vii”, ”Pe lîngă plopii fără soț”.


Competențe culturale, interculturale

-a estima valorile culturii naționale în scopul aplicării creative



Competențe in domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale

-a utiliza rețeaua Internet pentru a selecta romanțele lui M. Eminescu



Competențe de a învăța să înveți

-a stăpîni diverse metode de integrare a cuniștințelor de bază despre natură, om, societate, în scopul satisfacerii nevoilor și acționării pentru îmbunătățirea calității vieții personale și sociale





1




●cunoaște noțiuni de teorie literară;

●descoperă structura poeziilor cu formă fixă;

●evidențiază ipostazele eului liric în poezie, tonalitatea dominantă;


Poezia cu formă fixă

Elemente de artă ale formelor fixe (gazel, sonet, rondel, glosă). Sonetul.



Mihai Eminescu

Cînd însuși glasul„

Elemente de structură a textului poetic: (rimă, ritm, strofă, vers clasic, vers liber)

Teoria literaturii. Sonetul.


Competențe de autocunoaștere și autorealizare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text.





1




●cunoaște noțiuni de teorie a literaturii;

●identifică tema, motivul, laitmotivul poeziei;

●depistează trăiri, stări ale eroului liric;

●analizează modalitățile de expunere a gîndurilor;

●citește și recită expresiv;

●comentează mesajul de idei;

●cunoaște prin lectura dirijată și individuală texte literare;

●percepe mesajul prin sesizarea asemănării dintre opera lui M.Eminescu și N.Șevcenco „Заповіт„;




Elegia

Mihai Eminescu

O,mamă”

Elemente de structură a textului poetic: temă, motiv, laitmotiv.

Elegia și meditația – specii ale timpului modern.



Teoria literaturii. Elegia.

Lectură individuală. M.Eminescu ”Mai am un singur dor” ,”Dintre sute de catarge”.

Analogii în artă. Muzică.Romanțele ”De ce nu-mi vii” ”A ruginit frunza din vii”.


Competențe civice, morale

-a acționa în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale




1







Comunicarea










●cunoaște uzul diverselor strategii de lectură și eleborare a textului;

●elaborarează structura unui text;

●redactează compoziții proprii;


Tipuri de compoziții școlare:

Comentariul literar al unui text poetic.

Comentariul poetic pe secvențe:

Semnificația titlului, semnificația unui motiv, starea de spirit a eului liric, sugestia figurilor de stil, mesajul global, asemănări cu alte texte cunoscute.

Referatul literar în baza a mai multe surse de informare.

Eseul structurat.



Competențe de comunicare în limba maternă

-a realiza mesaje cu un conținut atitudinal.



Competențe de a învăța să înveți

-a produce acte de comunicare proprii prin aprecierea proceselor din societate și natură






2







Gramatica




9





●cunoaște și își aprofundează cunoștințele despre părțile de vorbire flexibile și neflexibile;

●determină în enunțuri, texte literare, substantivul și grupul nominal, grupul verbal;

●explică faptele de limbă atestate în diferite texte;

●respectă normele ortografice, gramaticale, stilistice în diverse situații de comunicare orală și scrisă;

●colectează greșeli din jurul nostru: mass-media, firme, panouri și le corectează;

●comentează, oral, faptele speciale de limbaj;



Morfologia.

Elemente și structuri gramaticale.

Substantivul și grupul nominal (substantiv adjectiv, pronume).

Paradigma nominală regulată (plural, singular).

F-ții ale cazului genetiv, dativ, acuzativ.

Valori stilistice afective ale numărului, genului, cazului vocativ, personificare prin vocativ (codrule, codruțule).

Folosirea corectă a formelor flexionare (adj.fără grade de comparație, numerale).

Construcții adjectivale afective în limba vorbită (scumpul de tine), superlative stilistice.

Ortografia pronumelor și a numeralelor.

Verbul și grupul verbal

Folosirea corectă a formelor flexionare.

Timpurile și modurile verbale.

Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere, judecată de valoare):


  1. Verbe evaluative: de opinie (a crede, a considera), de judecată (a decide, a hotărî), verbe dicendi (a zice, a spune) adverbe de mod (posibil, probabil, desigur, fără îndoială).

  2. Cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncții, locuțiuni conjuncționale).

Utilizarea corectă a elementelor de relație-prepoziții.

Valoarea stilistică, afectivă a interjecțiilor.



Competențe de comunicare în limba maternă

-perfecționarea abilităților de comunicare



Competențe de a învăța să înveți

-a se documenta asupra fenomenelor lingvistice în propriul sistem cognitiv



Competențe de autocunoaștere și autorealizare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură și producere de text



Competențe acțional-strategice

-a-și proiecta activitatea pentru a vedea rezultatul final, a propune soluții de interpretare a fenomenelor lingvistice



Competențe de comunicare în limba oficială a statului

-traducerea în limba de stat a unor mesaje și invers












Comunicarea










●produce acte de vorbire, texte argumentative, reflexive;

●elaborează texte în parametrii indicați;




Tipuri de compoziții școlare:

Articol pentru gazetă pe o temă etico-morală, sociala.

Reproducerea dialogurilor.

Comentariul unui proverb, zicătoare, aforism.






22





●determină mesajul patriotic al „Scrisorii III„;

●evidențiază tema, ideea, compoziția, elementele romantice;

●cunoaște și aplică noțiuni de teorie literară;

●apreciază expresivitatea limbajului textului poetic;

●selectează și comentează tropii și figurile de stil din opera petică;

●face lectura expresivă a unor fragmente din lucrare conform specificului lecturii expresive,



Scrisoarea literară în versuri

Mihai Eminescu

Scrisoarea III„

Problematica și mesajul scrisorii


  • Limbajul textului poetic:

Expresivitatea, lirismul, figuri de stil, sugestie, ambiguitate.

Specificul lecturii / rostirii textului poetic (intonația afirmativă, negativă, interogativă, exclamativă, topică și frazare).



Teoria literaturii. Scrisoarea literară

Lectură individuală. M.Eminescu „Scrisoarea III„.

Analogii în artă. Muzică. S.Buzilă, simfonia în domajor inspirată din ”Scrisorile” lui M.Eminescu.

Competențe de comunicare în limba maternă

-a lectura și a interpreta textele de genuri, specii literare



Competențe de a învăța să înveți

-a asimila, a integra și a produce noi cunoștințe și deprinderi



Competențe interpersonale, civice, morale

-a manifesta o poziție civică activă prin valorile limbii și literaturii

-propune soluții de rezolvare a situațiilor – problemă.


11

2





●cunoaște aspecte distincte ale personalității scriitorului, date biografice relevante, opere de referință, valențe artistice din perspectiva criticii literare;

●evidențiază valorile etice ale poeziei;

●demonstrează apartenența la specie a genului liric a poeziei;

●selectează și descifrează imagini artistice, simboluri;

●comentează sensul metaforelor și a motivelor literare;

●recită poezia – imn.



Imnul. Oda.

A.Mateevici

Limba noastră”– imn graiului matern

Imaginea artistică.

Simboluri și motive ale culturii și istoriei naționale.



Teoria literaturii. Imnul. Oda.

Lectură individuală. A.Mateevici ”Unora”.

Paralelism literar. N.Dabija ”Prefață la Mateevici”. M.Rîlski ”Cuvînt despre mamă”.

Analogii în artă.Muzică. ”Limba noastră”, muz.A.Cristea cuv. A.Mateevici.

Competențe interpersonale, civice, morale

-a colabora în echipă, a exprima punctul de vedere și a înțelege, percepe și respecta opiniile semenilor săi



Competențe culturale, interculturale

-a estima valorile culturii naționale



1




●cunoaște noțiuni de teorie literară;

●recunoaște particularitățile genului dramatic;

●deosebește speciile acestui gen literar

●identifică elementele de structură și compoziție a textului dramatic;

●cercetează limbajul personajelor;

●analizează motivele conflictului;

●determină adevărul istoric și ficțiunea artistică în dramă;

●recunoaște modalitățile de caracrerizare a personajelor dramei, comediei;

●determină modurile de expunere într-o operădramatică;

●citește expresiv aplicînd limbajul verbal și cel nonverbal;



Genul dramatic:trăsături și specii și specii definitorii(actualizare și aprofundare)

Specii dramatice funcționale: drama și comedia.

Elemente de structură și compoziție a textului dramatic: indicații scenice, situația și acțiunea dramatică, conflictul dramatic, actul, scena, tabloul, dialogul și monologul

Spațiul și timpul dramatic.

Tipologia și limbajulpersonajelor.

Comunicarea și reprezentarea dramatizată /teatrală: limbajul nonverbal, paraverbal, pantomima.



Drama

Bogdan Petriceiucu Hașdeu

Răzvan și Vidra”



Teoria literaturii.Drama.

Paralelism literar.V.Hugo ”Eriani”

Comedia

Teoria literaturii. Comedia.

Din literatura română



IonLuca Caragiale

O scrisoare pierdută”



Paralelism literar. L.B.Moliere. ”Tartiuffe”

Competențe de comunicare în limba maternă

-interpretarea textului de gen dramatic

-a recepta, a interpreta frumosul artistic din opere literare

Competențe de învățare / de a învăța să înveți

-a stăpîni diverse metode de integrare a cunoștințelor de bază despre om și societate, în scopul îmbunătațirii calității vieții personale și social



Competențe civice, morale

-a acționa în diferite situații de viață în baza normelor și valorilor moral-spirituale



Competențe antreprenoriale

-a motiva argumentat alegerea conștientă a viitoarei arii de activitate profesională, respectînd normele de comunicare în limba maternă



Competențe informaționale și comunicaționale

-a se documenta referitor la temă prin rețeaua Internet



2








Comunicarea










● aplică tehnicile și instrumentarul științific adecvat competențelor de muncă intelectuală;

●elaborează texte în parametrii indicați;



Tipuri de compoziții școlare:

Recenzia unui film, a unui spectacol.

Croniuca unui spectacol.

Eseul literar.




Competențe de autocunoaștere și autoevaluare

-a realiza creativ propriul potențial intelectual în procesul de lectură, interpretare și producere de text





2




●cunoaște informații biografice despre autori și operele sale;

●definește noțiunele de teorie literară și le explică;

●explică semnificația titlului;

●depistează tema și mesajul de idei al operelor literare;

●determină forma discursurilor narative;

● stabilește mijloacele stilistice și artistice de expunere a mesajului;

●caracterizează eroii și faptele lor;


Literatura plaiului natal

Interpretarea modernă a genurilor și a speciilor.



Alexei Marinat

Urme pe prag”- prezentare generală

Relații temporaleși spațiale.

Construirea discursului narativ.

(povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, elipsă, pauză, descriptivă).

Teoria literaturii. Romanul. (aprofundare)

Lectura individuală. A.Marinat. ”Pleca-rea”.
Victor Teleucă

Mitropolitul Dosoftei”



Teoria literaturii. Registre stilistice ale operei.

Arhaisme. Istorisme.



Lectură individuală.V.Teleucă. ”Rondoul arzîndelor miriști”.

Competențe interpersonale, civice, morale

-a exprima punctul de vedere și a percepe și respecta opiniile semenilor

-a manifesta o poziție civică activă, solidaritate și coeziune socială pentru o societate nondiscriminatorie prin actul comunicării

Competențe pentru un mod de viață sănătos

-a stăpîni diverse metode de integrare a cunoștințelor de bază despre natură, om, societate în scopul îmbunătățirii vieții personale și sociale



Competențe culturale, interculturale

-a estima valorile culturii naționale




2





●cunoaște informații biografice despre autori, operele lor;

●ilustrează prin versuri concepția scriitorilor despre crezul artistic;

●comentează semnificația titlului operei literare

●explică valorile etice ale poeziilor;

●determină mijloacele de realizare a gîndurilor poetului.


Andrei Lupan

Poezia

Crezul poetic al scriitorului.

Mijloace de exprimare a crezului artistic.

Lectură individuală. A.Lupan ”Bătrînul poet”, ”Mea culpa”.

George Meniuc

Perla”

Semnificația titlului.

Valori etice.



Teoria literaturii. Interogația retorică.

Lectură ndividuală.G.Meniuc.”Colindul

cerbului”.



Eseul

IonDruță

Eminescu – poet național și universal”

Valoarea social-estetică a creației lui M.Eminescu.

Teoria literaturii. Eseul.

Paralelism literar. G.Meniuc. ”Marea Neagră”.


Competențe de comunicare în limba maternă

-a recepta și a interpreta frumosul artistic din opere literare



Competențe de a învăța să înveți

-a asimila, integra și produce noi cunoștințe și deprinderi



Competențe culturale, interculturale

-a estima valorile culturii naționale



Competențe în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale

-a crea documente cu caracter informațional prin utiliarea anumitor servicii electronice



1
1


1

Каталог: storage -> app -> media -> zagalna%20serednya -> programy-10-11-klas -> 2018-2019 -> natsmenshyny
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Рівень стандарту
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10 -11 класи Профільний рівень
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з українською мовою навчання (початок вивчення з 5 класу) рівень стандарту
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з українською мовою навчання (початок вивчення з 1 класу) рівень стандарту
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням російською мовою профільний рівень 2017 пояснювальна записка
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою 10-11 класи Профільний рівень
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою
natsmenshyny -> Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою

Скачати 475.67 Kb.

Поділіться з Вашими друзьями:
  1   2




База даних захищена авторським правом ©uchika.in.ua 2020
звернутися до адміністрації

    Головна сторінка